marți, 16 august 2016

Featured by PhotoTeam: Bogdan Boghitoi


Ne aflăm în mijlocul unei procesiuni funerare, acolo unde, purtătorii de prapuri, s-au oprit pentru a contempla, parcă, o clipă de eternitate. Prapurul, steag bisericesc purtând pe el reprezentări iconografice, este urmașul steagului de luptă (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova), un obiect de cult pe care-l vedem, de obicei, purtat la înmormântări, la pelerinaje sau procesiuni. Este un simbol al luptei duhovnicești, al biruinței binelui asupra răului. Mai mult, prin verticalitatea sa, prapurul simbolizează legătura dintre cer și pământ, dintre uman și divin.

Bogdan Boghițoi, autorul acestei fotografii, ne propune o incursiune în lumea satului românesc, în existențialismul ei, dar și în partea nevăzută, necunoscută a acestei lumi, reprezentată de ideea morții care, pentru cei mai mulți dintre noi, este fie marele necunoscut, fie nenorocirea cea mai grea care s-ar putea abate asupra noastră, fie o continuitate a vieții, o trecere către altceva.

Portretul bătrânului din prim plan ne prezintă o existență supusă la grele încercări, o existență care a lăsat urme adânci pe chipul său, dar o existență pe care și-a asumat-o și a acceptat-o. Zâmbetul de pe față accentuează, parcă, împăcarea cu sine însuși, cu realitatea dată sau, poate, resemnarea în fața greutăților vieții, deopotrivă cu resemnarea în fața morții și de acceptare a acesteia ca pe un dat firesc.

Dincolo de acest portret foarte puternic, prin fotografia realizată, Bogdan ne prezintă o lume încărcată de simboluri, o lume a satului românesc cu obiceiuri și ritualuri, cu înțelesuri ascunse și nevăzute, o lume în care putem aluneca, ușor, pe o pantă filosofico-religioasă.

În același timp, nu pot trece cu vederea puternicul caracter documentar al acestei fotografii.

Dacă doriți să aflați mai multe despre lumea lui Bogdan, vă invit să accesați contul lui de Flickr:
https://www.flickr.com/photos/boghitoi/

Bogdan este unul dintre autorii “Oina Project”:
http://oina-project.ro/

Lucian Zamfir
16 August 2016

joi, 11 august 2016

Featured by PhotoTeam: Mihai Zamfiroiu







Lumea e o scenă, strada un spectacol iar noi toți suntem actorii unei reprezentații  fără scenariu si regie. Această ciocnire entropică de energii, fotoni, pași și destine dă naștere unor intrigi care acoperă întreaga paletă a emoțiilor omenești. Deseori, propriile noastre preocupări, gânduri, vise, ne împiedică să ieșim în afara vâltorii trăirilor elementare. Alteori, la fel ca în principiul cuantic de incertitudine, alterăm prin propria noastră prezență țesătura socială a interacțiunilor, suprapunerilor și conjuncțiilor umane. Și totuși, se întâmplă ca prin exercițiu îndelungat să reușim să ne abstragem din tumult și să intrăm în acea stare de grație contemplativă în care să putem găsi miracolul în cotidian și să-l putem înregistra, pentru noi și pentru alții. Strada este un loc fără coordonate, un loc al deschiderii care închide, spațiul public prin excelență, dar cenzurat de măști, cutume și așteptări sociale. Mihai Zamfiroiu reușește prin fotografiile sale să ne ofere crâmpeie de autenticitate și candoare. Emoția, ca și umorul, sunt ingredientele privilegiate ale universului său vizual. Așa cum ne mărturisește, pentru el “fotografia de stradă înseamnă emoția și plăcerea de a descoperi de fiecare dată ceva nou într-un cadru cunoscut, mirarea în fața lucrurilor simple și frumoase ale vieții și nu în ultimul rând conexiune cu strada, cu cadrul urban și comunicare cu oamenii care animă și dau culoare acestui cadru”. Imaginea selectată, cred eu, exprimă întocmai crezul său fotografic.

Puteti descoperi mai mult din lumea lui Mihai aici:

Sorin Suciu,
Timișoara, 10 august, 2016



luni, 8 august 2016

Featured by PhotoTeam: Magda Fulger


Ce m-a atras la aceasta fotografie a Magdei?
Doua elemente pe care si eu le folosesc destul de mult in fotografiile mele : minimalismul si prezenta feminina. Ambele sunt reduse la esential in cadrul ales. Un bust feminin ce emana eleganta si solitudine, incadrat de o linie franta pe care o da partea superioara a unui zid alb neregulat. Suficient pentru a da o nota puternica de mister si pentru a genera in privitor intrebari care isi cauta raspunsurile.

Unde este facuta fotografia? In vreun oras-port, posibil in Constanta, orasul Magdei? Poate in vreo insula mediteraneana, Grecia venind prima in minte? Intrebari care cu greu isi pot gasi un raspuns, fotografia Magdei capatand astfel acea calitate pe care o au putine fotografii : nu poate fi localizata sau datata decat de cel care a facut-o.

Un plus de mister este adaugat si de usoara subexpunere a subiectului feminin, marindu-se astfel contrastul dintre acesta si zidul de un alb aproape imaculat, ce sugereaza puritate si care se constituie intr-un spatiu negativ atent dozat de autoare.

Fotografia Magdei se constituie astfel intr-o combinatie foarte curajoasa de minimalism, spatiu negativ si mister feminin.

Mai multe despre Magda si realizarile sale fotografice, puteti afla aici :
https://www.facebook.com/magda.fulger?fref=ts

Florin Stanca
Bucuresti, August 2016

miercuri, 20 iulie 2016

Featured by PhotoTeam : Mihai Buzdughina



M-am gandit mult pe care din cele doua imagini ce mi-au ramas in memorie dintre postarile lui Mihai as putea sa o recomand cu prioritate.
M-am gandit, m-am razgandit ...iar m-am gandit si am concluzionat ca imi plac amandoua la fel de mult, prin misterul pe care il induc, prin ideea trecerii de la lumina la intuneric, de la constient spre inconstient, de la real spre virtual.


Accentele de mister feminin din prima fotografie, in contrast cu dialogul masculin din cel de al doilea cadru.
Trecerea fina de la intuneric spre lumina cu imersiune in clarobscur in prima imagine, in contrast cu o brusca si agresiva trecere de la lumina la intuneric din cea de a doua captura.
O delicatete aparte a primului cadru, in contrast cu tensiunea directa din cea de a doua fotografie.

Intre atat de multe contraste, apare totusi un element comun: misterul! Si in plus,o iscusinta deosebita nu numai in surprinderea momentului si a expresiei, dar si in controlarea luminii in cadru. Reliefeaza exact ce este interesant de observat si ascunde ceea ce trebuie ghicit, intuit.

Va invit sa descoperiti misterul si in alte fotografii propuse de Mihai!
Pe paginile sale de Facebook: https://www.facebook.com/mihai.buzdughina
https://www.facebook.com/children.of.the.foot/
Pe 500px: https://500px.com/mihai_buzdughina




miercuri, 13 iulie 2016

Featured by PhotoTeam: Ozana Mureșan


Săptămâna aceasta vă propun o fotografie realizată de Ozana Mureșan, fotografie ce a câștigat concursul "Ziua fotografiei de stradă - ediția 2014". Dincolo de compoziția excelentă, pe mine a reușit să mă impresioneze conținutul acestei imagini. Ea reflectă într-un mod cât se poate de explicit și de crud neantizarea omului ca individ, este o oglindă a actualei societăți populată cu oameni tot mai centrați pe latura economică e vieții, oameni buni doar pentru producție și pentru consum, oameni aflați într-o tranziție tot mai accelerată către oameni-roboți.

Mai multe fotografii realizate de Ozana pot fi vazute aici: https://www.facebook.com/muresan.ozana?fref=ts.

marți, 5 iulie 2016

Featured by PhotoTeam: Marius Surleac




Recomandarea de săptămâna acestea este o fotografie realizată de Marius Surleac. Este o fotografie care a avut asupra mea un efect puternic, acela de reflexie presărată cu un strop de visare. M-a trimis cu gândul departe, la un personaj special în lumea artiștilor. Se numește Creativitate și este dorită și căutată, dar misterioasă și prea capricioasă. 
De ce am făcut o analogie între creativitate și o fotografie de stradă? Deoarece consider fotografia de stradă ca fiind unul dintre cele mai creative genuri fotografice, poate chiar cel mai creativ. Poate părea un non-sens, ținând cont de faptul că fotografia de stradă veritabilă este cea realizată fără vreo intervenție asupra subiectului fotografiat. Cu alte cuvinte, un fotograf de stradă nu creează în aparență nimic, ci ia totul de-a gata. Tocmai în această aparentă simplitate stă însă cheia creativității fotografiei de stradă. Pe cât de simplu pare de realizat o fotografie de stradă, pe atât e de greu este de realizat o fotografie de stradă bună. Realitatea cotidiană oferă o gamă vastă de subiecte de fotografiat, iar accesul la ele este în general facil. Dificultatea intervine însă odată cu necesitatea identificării acelor subiecte care să aibă o valoare fotografică cât mai mare. Mai mare pentru cine? Ar putea întreba cineva. Chiar așa! Pentru cine?! Pentru fotograf desigur! El este cel care fotografiază și în general alegerea subiectelor îi aparține. Un fotograf creativ nu cade pradă influențelor trendurilor, stilurilor caracteristice altor fotografi sau cine știe ce alt obstacol care îi poate stă în calea exprimării personale veritabile. Influențele externe reprezintă o tentație permanentă și este recomandat să fie ignorate ca să lase loc influențelor proprii. Cred că o primă cheie a creativității închide lumea din exterior și o deschide pe cea din interior. Un fotograf cu potențial creativ mare este acela care reușeste să se elibereze de sub influența factorilor exteriori lui ca să poate da ascultare vocile interioare ignorate. Va întoarce spatele tentațiilor străine lui și își va vedea de propriul drum. Acel drum care îl reprezintă, cel pe care se simte cel mai inspirat să se exprime pe sine. Da, pe sine! Ca orice act creator, realizarea unei fotografii este cu siguranță o expresie a sinelui. 
Un colaj alambicat de idei împraștiate, emoții neînțelese deplin, vise îndrăznețe și crâmpeie de amintiri zburdă haotice prin cele mai ascunse unghere ale minții. Sunt insistente, gălăgioase și bat frenetic la ușă. Vor să fie ascultate și lăsate libere, dar vocea rațiunii, precum un gardian aspru se străduiește din răsputeri să le controleze, să le alunge cât mai departe. Acest gardian deține cea de-a doua cheie a creativității, cea care deschide lumea tuturor posibilităților, a subconștientului, în care vocile interioare sunt ascultate, fără cenzură, prejudecăți sau frică. Doar așa intuiția, visarea și imaginația fac asocieri libere cu mintea și sufletul,  se împreunează în numele artei și se înfruptă cu nesaț din seva creativității. Dau astfel naștere la idei noi, poezii, muzică, fotografii sau alte roade ale inspirației lor. Acest tărâm magic, al libertății de creație, există pentru fiecare dintre noi. E un univers paralel și în permanent conflict cu gândirea logică și concretă, cea ancorată în realitatea înconjurătoare. În puterea de a aplana acest conflict pentru a putea trece astfel cu ușurință granița dintre aceste două lumi și de a circula liber dintr-una într-alta, stă ultima cheie a creativității. Creativitatea este un pașaport al realității subiective specifice lumii lăuntrice care îi permite acesteia  accesul liber în realitatea obiectivă a lumii exterioare, iar creațiile artistice sunt ofranda oferită în schimbul acestei libertăți. Accesul liber din interior către exterior este necesar pentru a umple tolba cu inspirație, pentru a o modela apoi în alte și alte opere de artă. Inpirația se culege din exterior, dar se prepară în cuptorul propriu, după rețete personale. Când granițele sunt închise din diverse motive, fragmente din conversațiile purtate între cele două lumi sunt neclare, prea gălăgioase și tensionate, iar ideile se pierd în neant și creațiile artistice sunt neterminate sau chiar neîncepute . 
Ce legătură are acest mod de interpretare a creativității cu fotografia de stradă? Fotografia de stradă este cu siguranță acel tip de creație artistică în care o cât mai bună comunicare între lumea interioară, personală și lumea exterioară, impersonală este esențială și indispensabilă pentru realizarea unor creații artistice orginale și pline de expresivitate. Un fotograf de stradă talentat își găsește inspirația în afara lui, dar o interpretează printr-un filtru personal, autentic. Sursa de inspirație, interpretarea acesteia și transpunerea ei într-o fotografie se întamplă aproape simultan. Pentru această coincidență este necesară o cât mai bună conectare a universului interior la cel exterior.
Fotografia lui Marius este parcă o personificare a Creativității aflată la granița dintre lumea interioară cu lumea exterioară, în momentul în care a întors deja spatele influențelor străine și își caută propriul drum. Se ține  strâns cu mâinile de marginea dintre cele două lumi și e un pic neîncrezătoare să facă pasul cel mare. Dar privește înainte și scrutează orizontul ce i se intrevede în fața ochilor! E tânără, curioasă și vrea să iasă în lumea largă, să-și caute inspirația. Stă la pândă și așteaptă momentul să  zbughească în necunoscut. Știe că dacă așteaptă cuminte să i se permită accesul oficial, riscă să aștepte în zadar. Așa au pățit altele ca ea înainte. Nu vrea să piardă șansa să cunoască viața reală și să spună lumii ce simte ea! Să îi urăm noroc și inspirație din belșug! Eu îl felicit pe Marius pentru acestă fotografie foarte bună și îi muțumesc pentru inspirația oferită să scriu acest articol.

Alte fotografii create de Marius, puteți găsi aici :

Eli Driu,
Bucureşti, 5 iulie 2016

luni, 27 iunie 2016